Exista viata fara fotbal??

E o intrebare retorica , dar care totusi merita un raspuns si la care ar trebui sa ne gandim cu totii.
Bineinteles ca exista viata fara fotbal , pentru cei ce nu simpatizeaza cu microbul acesta , dar pentru cei ce au jucat ani de-a randul , intrebearea este cat se poate de normala.
Nu demult , desi imi placea fotbalul , desi fusese jobul meu pentru multi ani , o despartire de fotbal , de sport mi se parea normala , chiar necesara.
 De curand , am constatat cu  mirare ca sportul,  fotbalul a devenit un factor important in viata mea dar si a multor colegi de generatie. Cand vezi colegi ca si Sergiu Coman , Dani Visoiu, Cristi Hapaina , ca nu renunta nici dupa 40 de ani la sport , din contra , trag mai abitir ca in tinerete, te face sa te intrebi : Exista viata dupa sport?
 Necesitatea sportului, ca si activitate cotidiana este reala ,"Mens Sana In Corpore Sano" ,mai ales pentru cei ce incep sa simta nevoia de a-l practica si care il apreciaza mai mult , atunci cand stiu , ca asta inseamna sanatate.
 O verisoara de a mea din SUA si-a gasit vocatia la 51 de ani si participa la curse de semimaraton , nefiind niciodata sportiva , din contra , o fumatoare inraita.
  Exemplele pot continua, chiar cu jucatori consacrati, exemplul echipei lui Belodedici din div D  fiind edificativ.
 Morala e simpla: Nu poate exista viata fara sport, odata ce ai fost atins de acest "virus"